- formalism
- FORMALÍSM s.n. 1. Orientare în artă, estetică, muzică, literatură care rupe forma de conţinut, tinzând să supraaprecieze forma operei de artă în dauna conţinutului, să considere forma un scop în sine şi nu ca expresie a conţinutului. 2. Atitudine caracterizată prin respectarea strictă a formei în dauna fondului problemelor. ♦ Atitudine conformistă, exagerat de protocolară. – Din fr. formalisme.Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX '98formalísm s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficFORMALÍSM n. 1) (în artă, estetică, literatură etc.) Orientare opusă realismului, care supraapreciază importanţa formei în detrimentul conţinutului. 2) Atitudine caracterizată printr-o respectare exagerată a formalitătilor; birocratism. /<fr. formalismeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFORMALÍSM s.n. 1. Orientare în artă, estetică, literatură care rupe forma de conţinut, tinzând să supraaprecieze forma operei în dauna conţinutului, să considere forma un scop în sine şi nu ca expresie a conţinutului. 2. Atitudine caracterizată prin respectarea birocratică, strâmtă şi superficială a formalităţilor. ♦ Atitudine de politeţe conformistă, protocolară, exagerată. ♢ Formalism etic = respectare pur formală a preceptelor şi normelor morale. [cf. fr. formalisme, it. formalismo, rus. formalizm].Trimis de LauraGellner, 29.03.2005. Sursa: DNFORMALÍSM s. n. 1. concepţie idealistă care rupe forma de conţinut, reducând procesul concret al dezvoltării istorice la forme exterioare şi scheme abstracte. 2. orientare estetică în artă care supraapreciază importanţa formei, în dauna conţinutului. 3. respectarea birocratică, îngustă şi superficială a formalităţii. ♢ atitudine conformistă, exagerată, protocolară. 4. utilizare a modelelor formale în diferite ştiinţe. ♢ orientare metodologică în filozofia matematică contemporană care susţine că matematica îşi găseşte deplina ei justificare în construcţia formală. o formalism etic = respectare pur formală a preceptelor şi normelor morale. (< fr. formalisme)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.