foniatru

FONIÁTRU, -Ă, foniatri, -e, s.m. şi f. Specialist în foniatrie. [pr.: -ni-a-]. – Din fr. phoniatre.

Trimis de baron, 31.01.2003. Sursa: DEX '98



foniátru s. m. (sil. -a-tru), art. foniátrul; pl. foniátri, art. foniátrii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



FONIÁTR//U foniatrui m. Medic specializat în foniatrie. [Sil. -ni-a-] /<fr. phoniatre

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



FONIÁTRU, -Ă s.m. şi f. Medic specialist în foniatrie. [< fr. phoniatre].

Trimis de LauraGellner, 25.06.2006. Sursa: DN



FONIÁTRU, -Ă s. m. f. medic specialist în foniatrie. (< fr. phoniatre)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN