- flăcăie
- flăcăíe s.f. (înv.) vremea cât un flăcău petrece necăsătorit; celibat.Trimis de blaurb, 09.05.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
flăcău — FLĂCẮU, flăcăi, s.m. Tânăr neînsurat; fecior, june. ♢ Flăcău tomnatic (sau stătut) = bărbat care a trecut de prima tinereţe şi nu s a însurat. – cf. sl. c h l a k ŭ holtei . Trimis de LauraGellner, 12.05.2004. Sursa: DEX 98 FLĂCĂU s., adj. 1. s … Dicționar Român