- fluorescenţă
- FLUORESCÉNŢĂ, fluorescenţe, s.f. Proprietatea pe care o au unele substanţe de a emite lumină cât timp sunt iradiate cu radiaţii luminoase sau ultraviolete. [pr.: flu-o-] – Din fr. fluorescence.Trimis de LauraGellner, 14.05.2004. Sursa: DEX '98fluorescénţă s. f. (sil. flu-o-), g.-d. art. fluorescénţei; pl. fluorescénţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficFLUORESCÉNŢ//Ă fluorescenţăe f. fiz. Însuşire a unor substanţe de a emite lumină sub acţiunea unor surse exterioare de energie (radiaţii luminoase, ultraviolete etc.). [Sil. flu-o-] /<fr. fluorescenceTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFLUORESCÉNŢĂ s.f. Transformarea luminii în radiaţii luminoase sau ultraviolete sub influenţa anumitor substanţe. [pron. flu-o-res-cen-. / < fr. fluorescence].Trimis de LauraGellner, 24.06.2006. Sursa: DNFLUORESCÉNŢĂ s. f. proprietate a unor substanţe de a emite lumină sub influenţa unor radiaţii electromagnetice. (< fr. fluorescence)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.