fiziognomonie

fiziognomonie
FIZIOGNOMONÍE s.f. Tendinţă de a determina caracterul omului după înfăţişarea lui fizică, îndeosebi după fizionomia lui. [pr.: -zi-o-] – Din fr. physiognomonie.
Trimis de LauraGellner, 12.05.2004. Sursa: DEX '98

fiziognomoníe s. f. (sil. -zi-o-; mf. -gno-), art. fiziognomonía, g.-d. fiziognomoníi, art. fiziognomoníei
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

FIZIOGNOMONÍE s.f. (Liv.) Tendinţă de a determina caracterul unui om după fizionomie; fizionomistică. [pron. -zi-o-. / < fr. physiognomonie, cf. gr. physiognomonia].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

FIZIOGNOMONÍE s. f. disciplină având ca obiect cunoaşterea caracterului omului după aspectul fizic şi după fizionomie. (< fr. physiognomonie)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • fiziognomonic — FIZIOGNOMÓNIC, Ă, fiziognomonici, ce, adj. (livr.) De fiziognomonie. [pr.: zi o ] – Din fr. physiognomonique. Trimis de LauraGellner, 12.05.2004. Sursa: DEX 98  FIZIOGNOMÓNIC, Ă adj. (Liv.) Referitor la fiziognomonie. [pron. zi o . / < fr …   Dicționar Român

  • fiziognomonist — fiziognomoníst s. m., pl. fiziognomoníşti Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  FIZIOGNOMONÍST, Ă s. m. f. specialist în fiziognomonie. (< fr. physiognomoniste) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • fizionomistică — FIZIONOMÍSTICĂ s.f. Pretinsă ştiinţă de a stabili unele interpretări caracteristice pe baza semnalmentelor şi particularităţilor feţei; fiziognomonie. [pron. zi o . / cf. germ. Physiognomistik]. Trimis de LauraGellner, 30.03.2005. Sursa: DN …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”