fiziognomonie

fiziognomonie: FIZIOGNOMONÍE s.f. Tendinţă de a determina caracterul omului după înfăţişarea lui fizică, îndeosebi după fizionomia lui. [pr.: -zi-o-] – Din fr. physiognomonie.

Trimis de LauraGellner, 12.05.2004. Sursa: DEX '98

fiziognomoníe s. f. (sil. -zi-o-; mf. -gno-), art. fiziognomonía, g.-d. fiziognomoníi, art. fiziognomoníei

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

FIZIOGNOMONÍE s.f. (Liv.) Tendinţă de a determina caracterul unui om după fizionomie; fizionomistică. [pron. -zi-o-. / < fr. physiognomonie, cf. gr. physiognomonia].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

FIZIOGNOMONÍE s. f. disciplină având ca obiect cunoaşterea caracterului omului după aspectul fizic şi după fizionomie. (< fr. physiognomonie)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

fiziognomonic — FIZIOGNOMÓNIC, Ă, fiziognomonici, ce, adj. (livr.) De fiziognomonie. [pr.: zi o ] – Din fr. physiognomonique. Trimis de LauraGellner, 12.05.2004. Sursa: DEX 98 FIZIOGNOMÓNIC, Ă adj. (Liv.) Referitor la fiziognomonie. [pron. zi o . / < fr … Dicționar Român
fiziognomonist — fiziognomoníst s. m., pl. fiziognomoníşti Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic FIZIOGNOMONÍST, Ă s. m. f. specialist în fiziognomonie. (< fr. physiognomoniste) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
fizionomistică — FIZIONOMÍSTICĂ s.f. Pretinsă ştiinţă de a stabili unele interpretări caracteristice pe baza semnalmentelor şi particularităţilor feţei; fiziognomonie. [pron. zi o . / cf. germ. Physiognomistik]. Trimis de LauraGellner, 30.03.2005. Sursa: DN … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias