- fixativ
- FIXATÍV, -Ă, fixativi, -e, adj., s.n. 1. adj. (Despre substanţe, soluţii) Care fixează. 2. s.n. Soluţie incoloră de răşină cu eter, alcool sau benzină, cu care se acoperă desenele executate cu cărbune, creion sau pastel pentru a le feri de ştergere. ♦ Fixator. ♦ Soluţie care contribuie la menţinerea coafurii. – Din fr. fixatif.Trimis de LauraGellner, 12.05.2004. Sursa: DEX '98FIXATÍV s. v. fixator.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimefixatív adj. m., pl. fixatívi; f. sg. fixatívă, pl. fixatíveTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficfixatív s. n., pl. fixatíveTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficFIXATÍV1 fixative n. Substanţă sau soluţie menită să contribuie la fixarea, menţinerea sau conservarea unor lucruri (materiale fotografice, vopsea, desene, coafuri etc.). /<fr. fixatifTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFIXATÍV2 fixativă ( fixativi, fixative) Care are menirea de a fixa; care fixează. /<fr. fixatifTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFIXATÍV s.n. 1. Soluţie cu care se fixează pe hârtie desenele făcute în cărbune sau în creion, ferindu-le astfel de ştergere. 2. Soluţie pentru păr care fixează forma coafurii. [< fr. fixatif].Trimis de LauraGellner, 23.06.2006. Sursa: DNFIXATÍV, -Ă I. adj. (despre soluţii) care fixează. II. s.n. 1. soluţie cu care se fixează pe hârtie desenele în cărbune sau în creion, ferindu-le astfel de ştergere. 2. soluţie pentru păr care fixează forma coafurii. (< fr. fixatif)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.