fitoterapie

FITOTERAPÍE s.f. 1. Ramură a fitopatologiei care se ocupă cu mijloacele de prevenire şi de combatere a bolilor, a paraziţilor şi a dăunătorilor plantelor cultivate. 2. (med.) Tratament cu preparate din plante medicinale. – Din germ. Phytotherapie, fr. phytothérapie.

Trimis de LauraGellner, 12.05.2004. Sursa: DEX '98



fitoterapíe s. f., art. fitoterapía, g.-d. fitoterapíi, art. fitoterapíei

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



FITOTERAPÍE f. 1) Ramură a biologiei care se ocupă cu studiul procedeelor de combatere şi profilaxie a bolilor la plantele cultivate. 2) med. Tratament cu preparate din plante medicinale. [art. fitoterapia; G.-D. fitoterapiei; Sil. -pi-e] /<germ. Phytotherapie, fr. phytotérapie

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



FITOTERAPÍE s.f. Ramură a fitopatologiei care se ocupă cu mijloacele de prevenire şi de combatere a bolilor, a paraziţilor şi a dăunătorilor plantelor cultivate. [gen. -iei. / < fr. phytothérapie, cf. gr. phyton – plantă, therapeia – tratament].

Trimis de LauraGellner, 23.06.2006. Sursa: DN



FITOTERAPÍE s. f. 1. ramură a fitopatologiei care studiază mijloacele de prevenire şi combatere a bolilor, a paraziţilor şi a dăunătorilor plantelor cultivate. 2. terapie cu ajutorul plantelor medicinale. (< fr. phytothérapie)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN