finougric

FINO-ÚGRIC, -Ă, fino-ugrici, -ce, adj. 1. (În sintagma) Limbă fino-ugrică = (la pl.) familie de limbi din nordul şi din centrul Europei şi din nordul Asiei, din care fac parte finlandeza, maghiara etc.; (şi la sg.) limbă aparţinând acestei familii. 2. Care aparţine limbilor fino-ugrice, privitor la aceste limbi. Studii fino-ugrice. – După fr. finno-ougrien, germ. finnisch-ugrisch.

Trimis de LauraGellner, 11.05.2004. Sursa: DEX '98



fíno-úgric adj. m. (sil. -gric), pl. fíno-úgrici; f. sg. fíno-úgrică, pl. fíno-úgrice

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



FINO-UGRI//C finougriccă (finougricci, finougricce) 1): Limbi fino-ugrice familie de limbi vorbite în unele regiuni din nordul şi centrul Europei şi din nordul Asiei 2) Care aparţine acestei familii de limbi. Studiu fino-ugric. /<fr. finno-ougrien, germ. finnisch-ugrisch

Trimis de siveco, 02.07.2005. Sursa: NODEX



FINO-ÚGRIC, -Ă adj. limbi ĕ = familie de limbi vorbite în nordul şi centrul Europei şi în nordul Asiei: finlandeza, estona, lapona, maghiara etc. (după fr. finno-ougrien, germ. finnougrisch)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN