- finiş
- FÍNIŞ, finişuri, s.n. Parte finală a unei curse sportive, parcursă cu efort maxim în vederea obţinerii unei performanţe cât mai bune. – Din engl., fr. finish.Trimis de LauraGellner, 11.05.2004. Sursa: DEX '98Finiş ≠ startTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonimefíniş s. n., pl. fínişuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficFÍNIŞ finişuri n. 1) Parte finală a unei întreceri sportive. A ajunge la finiş. 2) Sfârşitul unei acţiuni. /<engl., fr. finishTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFÍNIŞ s.n. 1. Linia de sosire la o probă de alergări, curse etc. 2. Partea finală a unei probe; capacitatea unui sportiv de a sfârsi puternic o întrecere. [< engl., fr. finish].Trimis de LauraGellner, 30.03.2005. Sursa: DNFÍNIŞ s. n. 1. linia de sosire la o probă de alergări, curse etc. 2. partea finală a unei probe; capacitatea unui sportiv de a termina în forţă o întrecere. (< engl., fr. finish)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.