- figura
- FIGURÁ, figurez, vb. I. 1. intranz. A fi prezent undeva, a lua parte la ceva. ♦ A se afla înregistrat, înscris undeva. 2. tranz. (Rar) A înfăţişa ceva (în artele plastice). 3. tranz. (Franţuzism înv.; construit cu dativul) A-şi închipui, a-şi imagina. – Din fr. figurer.Trimis de romac, 06.04.2004. Sursa: DEX '98FIGURÁ vb. v. afla.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeFIGURÁ vb. v. imagina, închipui, înfăţişa, reprezenta, vedea.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimefigurá vb., ind. prez. 1 sg. figuréz, 3 sg. şi pl. figureázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA FIGUR//Á figuraéz 1. intranz. 1) (obiecte, persoane etc.) A apărea în calitate de participant. figura ca martor. 2) A fi înscris ca obiect de discuţie sau de analiză. 3) A juca rol de figurant (într-o piesă de teatru). 2. tranz. înv. A-şi reprezenta în gând; a-şi închipui; a-şi imagina. /<fr. figurerTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFIGURÁ vb. I. 1. intr. A fi prezent fizic, a fi de faţă undeva, a lua parte la ceva; a fi pe o listă. 2. intr. A face figuraţie în teatru. 3. tr. A ilustra, a reprezenta ceva (în artele plastice); a imagina, a închipui. [< fr. figurer, it., lat. figurare].Trimis de LauraGellner, 21.06.2006. Sursa: DNFIGURÁ vb. I. intr. 1. a fi prezent undeva, a lua parte la ceva; a fi pe o listă. 2. a face figuraţie în teatru. II. tr. a ilustra, a reprezenta ceva (în artele plastice); a imagina. (< fr. figurer, lat. figurare)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.