- ferită
- FERÍTĂ, ferite, s.f. Compus al unor metale bivalente cu oxizi de fier, având proprietăţi magnetice superioare şi conductibilitate electrică redusă. – Din fr. ferrite.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ferítă s. f., pl. feríteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficFERÍT//Ă ferităe f. Compus al unor metale cu oxizi de fier, având proprietăţi magnetice şi conductibilitate electrică înaltă, întrebuinţat, mai ales, în tehnică. /<fr. ferriteTrimis de siveco, 16.11.2006. Sursa: NODEXFERÍTĂ s.f. 1. Mineral care se găseşte în stare naturală sub formă de magnetit. 2. Constituent structural al oţelului. [< fr. ferrite].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNFERÍTĂ s. f. 1. mineral în stare naturală sub formă de magnetit. 2. constituent structural al fierului sau oţelului. (< fr. ferrite)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.