- fericăciune
- fericăciúne s.f. (înv.) fericire.Trimis de blaurb, 09.05.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
ferice — FERÍCE adj. invar., s.f. 1. adj. invar. (Poetic) Fericit. ♢ expr. Ferice de mine (sau de tine etc.)! = ce fericit sunt (sau eşti etc.)! 2. s.f. (înv.) Fericire. ♢ expr. A l bate (pe cineva) fericea, se spune despre un om sau unui om norocos. – … Dicționar Român