- fenomenal
- FENOMENÁL, -Ă, fenomenali, -e, adj. 1. Care aparţine fenomenelor, privitor la fenomene, de natura fenomenelor. 2. (Adesea adverbial) Care posedă o însuşire într-un grad atât de mare, încât provoacă uimire, uluieşte; extraordinar. – Din fr. phénoménal.Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX '98Fenomenal ≠ ordinarTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeFENOMENÁL adj. 1. v. extraordinar. 2. v. cumplit.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimefenomenál adj. m., pl. fenomenáli; f. sg. fenomenálă, g.-d. art. fenomenálei, pl. fenomenáleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficFENOMENÁL fenomenală ( fenomenali, fenomenale) 1) Care ţine de fenomene; propriu fenomenelor. 2) Care uimeşte prin proprietăţile sale; ieşit din comun; extraordinar. /<fr. phénoménalTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFENOMENÁL, -Ă adj. 1. Surprinzător, ieşit din comun, uluitor. 2. De fenomen, de natura fenomenelor. [cf. fr. phénoménal, it. fenomenale].Trimis de LauraGellner, 20.06.2006. Sursa: DNFENOMENÁL, -Ă adj. 1. surprinzător, ieşit din comun, uluitor. 2. care ţine de fenomen, de natura fenomenelor. (< fr. phénomenal)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.