fardat — ada, farda, ado adj. fardée ; apprêtée. Fig. Morre fardat : hypocrite … Diccionari Personau e Evolutiu
boit — BOÍT1 s.n. (reg.) Boire. – v. boi1. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BOÍT2 Ă, boiţi, te, adj. (reg.) Vopsit2; (fam.) fardat. – v. boi1. Trimis … Dicționar Român
machiat — MACHIÁT, Ă machiaţi, te adj. Fardat (minuţios, cu artă). v. grimat. [pr.: chi at] – v. machia. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MACHIÁT adj. 1. v. fardat. 2. v. grimat … Dicționar Român
pudrieră — PUDRIÉRĂ, pudriere, s.f. Cutioară în care se păstrează pudra de fardat. [pr.: dri e ] – Din fr. poudrier. Trimis de oprocopiuc, 24.04.2004. Sursa: DEX 98 pudriéră s. f. (sil. dri e ), g. d. art. pudriérei; pl. pudriére Trimis de siveco,… … Dicționar Român
rumenit — RUMENÍT, Ă, rumeniţi, te, adj. 1. Rumen2. 2. (pop.) Fardat, sulimenit. – v. rumeni. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RUMENÍT adj. v. îmbujorat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime RUMENÍT … Dicționar Român
spoit — SPOÍT1 s.n. Faptul de a (se) spoi. – v. spoi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SPOÍT2, Ă, spoiţi, te, adj. 1. Acoperit cu un strat subţire de var; văruit. 2. (Despre obiecte, vase metalice) Acoperit cu un strat subţire de metal … Dicționar Român
sulimenit — SULIMENÍT, Ă, sulimeniţi, te, adj. (înv.) Fardat. [var.: sulemenít, ă adj.] – v. sulimeni. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SULIMENÍT adj. v. fardat, machiat, vopsit. Trimis … Dicționar Român
boială — BOIÁLĂ, boieli, s.f. (reg.) Vopsire. ♦ (peior.) Fard. – Boi1 + suf. eală. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BOIÁLĂ s. v. colorare, colorat, culoare, fard, fardare, fardat, machiaj, machiat, machiere, vopsea, vopsire, vopsit. Trimis… … Dicționar Român
boire — BOÍRE, boiri, s.f. (reg.) Acţiunea de a (se) boi1; boit, vopsire; (fam.) fardare, sulimenire. – v. boi1. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BOÍRE s. v. colorare, colorat, fardare, fardat, machiaj, machiat, machiere, vopsire, vopsit.… … Dicționar Român
dres — DRES1, dresuri, s.n. (pop.). I. Acţiunea de a drege şi rezultatul ei. II. (concr.) 1. Fard, cosmetic, suliman. 2. (La pl.) Mirodenii, condimente. III. (concr.; la pl., în forma direse) Denumire dată actelor de cancelarie domnească emise în ţările … Dicționar Român
