- fantă
- FÁNTĂ, fante, s.f. 1. (tehn.) Deschidere sau crăpătură îngustă (într-un perete). 2. (În forma fentă) Tăietură practicată perpendicular într-o ţesătură. Fentă la o fustă. [var.: féntă s.f.] – Din fr. fente.Trimis de RACAI, 13.08.2007. Sursa: DEX '98FÁNTĂ s. 1. (tehn.) crăpătură. 2. (fiz.) fereastră.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimefántă (tehn.) s. f., g.-d. art. fántei; pl. fánteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficFÁNT//Ă fantăe f. 1) Deschizătură îngustă pentru comunicarea unui spaţiu închis cu exteriorul. 2) v. FENTĂ2. [G.-D. fantei] /<fr. fenteTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFÁNTĂ s.f. Deschidere strâmtă care permite comunicarea unui spaţiu închis cu exteriorul; crăpătură. [< fr. fente].Trimis de LauraGellner, 19.06.2006. Sursa: DNFÁNTĂ s. f. 1. deschidere alungită şi îngustă care permite comunicarea unui spaţiu închis cu exteriorul. 2. crăpătură liniară în gheaţă, de mare adâncime. (< fr. fente)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.