fa

FA¹ s.m. invar. (muz.) Treapta a patra din gama majoră tip; sunetul şi notaţia corespunzătoare acestei trepte. ♦ Una dintre cheile muzicale. – Din it. fa.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



FA² interj. v. fă.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



fa s. m. invar.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



fa/fă interj.

Trimis de siveco, 24.12.2008. Sursa: Dicţionar ortografic



FA¹ m. invar. 1) Notă muzicală situată pe treapta a patra din gama majoră tip. 2) Sunetul corespunzător acestei note. ♢ Cheia fa cheia de bas. /<it. fa

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



FA² interj. pop. (se foloseşte ca adresare către o persoană de sex feminin). /Din fa[tă]

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



FA s.m.invar. (muz.) Treapta a patra din gama majoră tip; sunetul şi nota corespunzătoare. ♦ Denumirea uneia dintre cheile muzicale. [< it. fa].

Trimis de LauraGellner, 18.06.2006. Sursa: DN



FA s. m. inv. (muz.) 1. treapta a patra a gamei diatonice; sunetul şi nota corespunzătoare. 2. denumire a uneia dintre cheile muzicale. (< it. fa)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN