- extrapolare
- EXTRAPOLÁRE, extrapolări, s.f. 1. (mat.) Metodă de determinare aproximativă a unei funcţii continue pentru valori situate în afara unui interval de valori cunoscute; extrapolaţie. 2. (fil.) Extindere ipotetică a unei noţiuni, legi, teorii etc. de la un domeniu la altul; trecere de la o idee la alta, mai complexă, cu o sferă mai largă etc. – v. extrapola.Trimis de Iris, 20.05.2004. Sursa: DEX '98EXTRAPOLÁRE s. (FILOZ., mat.) extrapolaţie.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeextrapoláre s. f., g.-d. art. extrapolării; pl. extrapolăriTrimis de siveco, 13.03.2009. Sursa: Dicţionar ortograficEXTRAPOL//ÁRE extrapolareări f. 1) Extindere ipotetică a unei noţiuni, legi sau teorii de la un domeniu la altul. 2) mat. Determinare a valorii unei funcţii pentru valori situate în afara universului de valori cunoscute. /v. a extrapolaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXEXTRAPOLÁRE s.f. 1. Extindere ipotetică, pe baza unui raţionament prin analogie, a unei noţiuni de la un domeniu la altul; trecere de la o idee la alta mai complexă, cu o sferă mai largă etc.; generalizare. 2. (mat.) Operaţia de determinare a unei serii de valori ale unei funcţii pentru valori situate în afara unui interval de valori cunoscute; extrapolaţie. [< extrapola].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNEXTRAPOLÁRE s. f. 1. extindere ipotetică, pe baza unui raţionament prin analogie, a unei noţiuni de la un domeniu la altul; trecere de la o idee la alta mai complexă, cu o sferă mai largă etc.; generalizare. 2. (mat.) determinare aproximativă a valorilor unei funcţii continue în puncte situate în afara unui interval de valori cunoscute; extrapolaţie. (< extrapola)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.