expiaţie

expiaţie
EXPIÁŢIE, expiaţii, s.f. (livr.) Faptul de a expia; ispăşire. [pr.: -pi-a-.var.: expiaţiúne s.f.] – Din fr. expiation, lat. expiatio, -onis.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

EXPIÁŢIE s. v. ispăşire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

expiáţie s. f. (sil. -pi-a-ţi-e), art. expiáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. expiáţiei; pl. expiáţii, art. expiáţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

EXPIÁŢIE s.f. (Liv.) Expiere, ispăşire. [gen. -iei, var. expiaţiune s.f. / cf. fr. expiation].
Trimis de LauraGellner, 13.06.2006. Sursa: DN

EXPIÁŢIE s. f. expiere. (< fr. expiation, lat. expiatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • expiaţiune — EXPIAŢIÚNE s.f. v. expiaţie. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  EXPIAŢIÚNE s.f. v. expiaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • expiere — EXPIÉRE, expieri, s.f. (livr.) Acţiunea de a expia şi rezultatul ei; expiaţie, ispăşire. [pr.: pi e ] – v. expia. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  EXPIÉRE s. v. ispăşire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  expiére s …   Dicționar Român

  • ispăşire — ISPĂŞÍRE, ispăşiri, s.f. Acţiunea de a ispăşi şi rezultatul ei; expiere, spăşenie, ispăşenie, expiaţie. – v. ispăşi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ISPĂŞÍRE s. (livr.) expiaţie, expiere, (înv.) ispă şenie, spăsire. (ispăşire unui… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”