- expiaţie
- EXPIÁŢIE, expiaţii, s.f. (livr.) Faptul de a expia; ispăşire. [pr.: -pi-a-. – var.: expiaţiúne s.f.] – Din fr. expiation, lat. expiatio, -onis.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98EXPIÁŢIE s. v. ispăşire.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeexpiáţie s. f. (sil. -pi-a-ţi-e), art. expiáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. expiáţiei; pl. expiáţii, art. expiáţiile (sil. -ţi-i-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficEXPIÁŢIE s.f. (Liv.) Expiere, ispăşire. [gen. -iei, var. expiaţiune s.f. / cf. fr. expiation].Trimis de LauraGellner, 13.06.2006. Sursa: DNEXPIÁŢIE s. f. expiere. (< fr. expiation, lat. expiatio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.