- expiator
- EXPIATÓR, -OÁRE, expiatori, -oare, adj. (livr.) Care poate şterge, ispăşi, răscumpăra o greşeală; ispăşitor. [pr.: -pi-a-] – Din fr. expiatoire, lat. expiatorius.Trimis de claudia, 02.02.2009. Sursa: DEX '98EXPIATÓR adj. v. ispăşitor.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeexpiatór adj. m. (sil. -pi-a-), pl. expiatóri; f. sg. şi pl. expiatoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficEXPIATÓR, -OÁRE adj. (Liv.) Care poate şterge, ispăşi o greşeală; ispăşitor. [var. espiator, -oare adj. / < fr. expiatoire, lat. expiatorius].Trimis de LauraGellner, 19.03.2005. Sursa: DNEXPIATÓR, -OÁRE adj. care poate şterge, ispăşi o greşeală. (< fr. expiatoire, lat. expiatorius)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.