examina

EXAMINÁ, examinez, vb. I tranz. 1. A cerceta, a studia amănunţit ceva sau pe cineva. ♦ A cerceta un bolnav pentru a pune diagnosticul şi pentru a stabili tratamentul. 2 A supune un elev, un student, un candidat la un post etc., la o probă de verificare şi de apreciere a cunoştinţelor; a asculta; a chestiona, a întreba. [pr.: eg-za-] – Din fr. examiner, lat. examinare.

Trimis de viomih, 21.05.2004. Sursa: DEX '98



EXAMINÁ vb. 1. v. analiza. 2. a analiza, a cerceta, a măsura, a observa, a scruta, a studia, a urmări, (pop.) a iscodi, (înv. şi reg.) a oglindi, (înv.) a cerca, a ispiti. (Îl examina cu atenţie.) 3. v. căuta. 4. v. cerceta. 5. v. vedea. 6. v. sonda. 7. v. asculta. 8. v. consulta.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



examiná vb. [x pron. gz], ind. prez. 1 sg. examinéz, 3 sg. şi pl. examineáză

Trimis de siveco, 03.03.2009. Sursa: Dicţionar ortografic



A EXAMIN//Á examinaéz tranz. 1) (elevi sau studenţi) A supune unui examen oral; a întreba; a interoga; a asculta. 2) (lucruri, situaţii etc.) A privi cu atenţie (pentru a cunoaşte mai bine); a cerceta; a studia. 3) (bolnavi) A cerceta pentru a pune diagnosticul şi pentru a stabili tratamentul. /<fr. examiner, lat. examinare

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



EXAMINÁ vb. I. tr. 1. A observa, a cerceta, a privi atent ceva. ♦ A cerceta starea sănătăţii cuiva. 2. A întreba, a supune la un examen (un elev, un student etc.). [pron. eg-za-. / < fr. examiner, cf. lat. examinare].

Trimis de LauraGellner, 12.06.2006. Sursa: DN



EXAMINÁ vb. tr. 1. a observa, a cerceta, a privi atent ceva. ♢ a cerceta starea sănătăţii cuiva. 2. a supune la un examen (un elev, un student). (< fr. examiner, lat. examinare)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN