evocaţie

evocaţie
EVOCÁŢIE, evocaţii, s.f. (Rar) Evocare. ♦ Trimitere a unei cauze spre judecare la altă instanţă. – Din lat. evocatio, fr. évocation.
Trimis de ionel_bufu, 14.06.2004. Sursa: DEX '98

evocáţie s. f. → vocaţie
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

EVOCÁŢI//E evocaţiei f. jur. Trimitere a unei cauze spre judecare la altă instanţă. /<lat. evocatio, evocaţieonis, fr. évocation
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

EVOCÁŢIE s.f. (Liv.) Evocare. ♦ Trimitere a unei cauze spre judecare la altă instanţă. [gen. -iei, var. evocaţiune s.f. / < lat. evocatio, fr. évocation].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

EVOCÁŢIE s. f. 1. evocare. 2. (jur.) trimitere a unei cauze spre judecare la altă instanţă. (< fr. évocation, lat. evocatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • evocare — EVOCÁRE, evocări, s.f. Faptul de a evoca; amintire, aducere aminte, evocaţie. ♦ (concr.) Compoziţie literară în care se evocă ceva. – v. evoca. Trimis de ionel bufu, 29.11.2007. Sursa: DEX 98  evocáre s. f., g. d. art. evocării; pl. evocări… …   Dicționar Român

  • evocaţiune — EVOCAŢIÚNE s.f. v. evocaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”