- european
- EUROPEÁN, -Ă, europeni, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m şi f. Persoană care face parte din populaţia Europei. 2. adj. Care aparţine Europei sau populaţiei ei, privitor la Europa sau la populaţia ei; europenesc. [pr.: e-u-] – Din fr. européen.Trimis de romac, 28.04.2004. Sursa: DEX '98EUROPEÁN adj. (înv.) europenesc. (Probleme specific european.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeest-europeán adj. → europeanTrimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortograficeuropeán s. m., adj. m. (sil. e-u-, -pean), pl. européni; f. sg. europeánă, pl. européneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficvest-europeán adj. m. europeanTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficEUROP//EÁN1 europeaneánă (europeanéni, europeanéne) Care aparţine Europei sau populaţiei ei; din Europa. [Sil. e-u-ro-pean] /<fr. européenTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXEUROP//EÁN2 europeaneánă (europeanéni, europeanéne) Persoană care face parte din populaţia de bază a Europei sau este originară din Europa. [Sil. e-u-ro-pean] /<fr. européenTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXeuropeán (europeánă), adj. – Care aparţine Europei, privitor la Europa. – var. (înv.) evropean. De la Europa (sec. XIX) şi înainte de la Evropa, cu fonetism gr. (sec. XVII). – Der. europenesc (var. evropenesc), adj. (european): europeneşte (var. evropeneşte), adv. (ca europenii).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DEREUROPEÁN, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Europa. II. adj. care aparţine Europei; referitor la comunitatea ecomonică şi politică a Europei unificate. (< fr. européen)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.