euristic

EURÍSTIC, -Ă, euristici, -ce, adj., s.f. 1. adj. (Despre procedee metodologice) Care serveşte la descoperirea unor cunoştinţe noi. 2. s.f. (Rar) Metodă de studiu şi de cercetare bazată pe descoperirea de fapte noi; arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul. [pr.: e-u-] – Din fr. euristique.

Trimis de Anonim, 14.07.2006. Sursa: DEX '98



eurístic adj. m. (sil. e-u-), pl. eurístici; f. sg. eurístică, pl. eurístice

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



EURÍSTI//C euristiccă (euristicci, euristicce) Care ţine de euristică; propriu euristicii. Metodă euristiccă. /<fr. euristique

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



EURÍSTIC, -Ă adj. (Despre procedee metodologice) Care duce prin întrebări la descoperirea unor adevăruri noi. [pron. e-u-. / < fr. euristique].

Trimis de LauraGellner, 11.06.2006. Sursa: DN



EURÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la euristică. ♢ (despre procedee metodologice) care, prin întrebări, duce la descoperirea unor adevăruri noi. II. s. f. metodă de studiu şi de cercetare prin descoperire; arta de a duce o dispută în scopul de a descoperi adevărul. (< fr. euristique)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN