- eteronomie
- ETERONOMÍE s.f. v. heteronomie.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98eteronomíe s. f., g.-d. art. eteronomíeiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficETERONOMÍE s.f. (fil.) Principiu potrivit căruia voinţa subiectului nu are în sine raţiunea propriei acţiuni, ci derivă din raţiuni externe. ♦ Caracterul a ceea ce este eteronom. [gen. -iei, var. heteronomie s.f. / < fr. hétéronomie, cf. gr. heteros – altul, nomos – lege].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.