- eternitate
- ETERNITÁTE s.f. Faptul de a fi etern (1); existenţă infinită în timp; durată nelimitată, veşnicie. ♦ (Prin exagerare) Perioadă foarte lungă. – Din fr. éternité, lat aeternitas, -atis.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Eternitate ≠ efemeritate, temporalitateTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeETERNITÁTE s. v. veşnicie.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeeternitáte s. f., g.-d. art. eternităţiiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficETERNITÁTE f. 1) Caracter etern; veşnicie; vecie. 2) Perioadă de timp, de foarte lungă durată. [G.-D. eternităţii] /<fr. éternité, lat. aeternitas, eternitateatisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXETERNITÁTE s.f. Faptul de a fi etern; durată nelimitată, veşnicie. ♦ (p. ext.) Perioadă foarte lungă. [cf. lat. aeternitas, fr. éternité].Trimis de LauraGellner, 11.06.2006. Sursa: DNETERNITÁTE s. f. faptul, însuşirea de a fi etern; veşnicie. (< fr. éternité, lat. aeternitas)Trimis de raduborza, 07.04.2008. Sursa: MDNETERNITÁTE, (rar) eternităţi, s.f. Faptul de a fi etern; existenţă infinită în timp, constituind una dintre proprietăţile de bază ale materiei; durată nelimitată, veşnicie. ♦ (Prin exagerare) Perioadă foarte lungă. – fr. éternité, (lat. lit. aeternitas, -atis).Trimis de gall, 25.03.2008. Sursa: DLRM
Dicționar Român. 2013.