- estacadă
- ESTACÁDĂ, estacade, s.f. 1. Punte fixă construită la ţărmul unei ape mari, către larg, pentru a realiza legătura cu vapoarele care nu pot acosta la chei. ♦ Platformă aşezată pe picioare înalte pentru a realiza comunicaţia între două puncte situate deasupra solului sau între un punct de pe sol şi altul situat la înălţime. ♦ Construcţie din bare de lemn, de metal sau de beton armat, la intrarea într-un port sau la gura unui fluviu, pentru a micşora lăţimea apei în acel loc. 2. Baraj construit de-a curmezişul unui curs de apă sau la intrarea într-un port maritim pentru protejarea contra minelor, corpurilor plutitoare etc. – Din fr. estacade.Trimis de LauraGellner, 13.06.2004. Sursa: DEX '98estacádă s. f., g.-d. art. estacádei; pl. estacádeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficESTACÁD//Ă estacadăe f. 1) Punte la ţărmul unei ape care face legătura cu navele acostate la chei. 2) Platformă pe picioare înalte care realizează o comunicaţie între două puncte situate deasupra solului. 3) Baraj construit la intrarea unui port sau la gura unui fluviu pentru protejarea contra minelor sau pentru apărarea contra navelor inamice. /<fr. estacadeTrimis de siveco, 05.04.2005. Sursa: NODEXESTACÁDĂ s.f. 1. Punte de lemn, de beton etc. construită de la chei spre larg, care face legătura cu navele acostate la chei. ♦ Platformă aşezată pe picioare înalte, care realizează o cale de comunicaţie între două puncte situate deasupra solului sau între un punct de pe sol şi altul situat la înălţime. 2. Dig, obstacol într-un râu, într-un canal etc. care abate apa. ♦ Obstacol construit din mijloace plutitoare, legate articulat, instalat la intrarea unui port pentru apărare contra vaselor inamice. [< fr. estacade].Trimis de LauraGellner, 10.06.2006. Sursa: DNESTACÁDĂ s. f. 1. punte de lemn, de beton etc. de la chei spre larg, care face legătura cu navele acostate la chei. ♦ obstacol din mijloace plutitoare, legate articulat, instalat la intrarea unui port pentru apărare contra vaselor inamice. 2. platformă aşezată pe picioare înalte, care realizează o cale de comunicaţie între două puncte deasupra solului, sau între un punct de pe sol şi altul situat la înălţime. 3. dig, obstacol într-un râu, într-un canal etc. care abate apa. (< fr. estacade)Trimis de raduborza, 17.12.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.