- erector
- ERECTÓR, -OÁRE, erectori, -oare, adj., s.n. 1. adj. (anat.; despre muşchi) Care serveşte la ridicarea anumitor organe. 2. s.n. Maşină de lucru folosită la ridicarea şi la aşezarea în poziţie definitivă a pieselor prefabricate grele. – Din fr. érecteur.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98erectór adj. m., pl. erectóri; f. sg. şi pl. erectoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficerectór s. n., pl. erectoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficERECT//ÓR erectoroáre n. Maşină folosită pentru ridicarea şi aşezarea unor piese grele. /<fr. érecteurTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXERECTÓR adj.m. (Despre muşchi) Care serveşte la ridicarea anumitor organe. // s.n. Maşină de lucru folosită la ridicarea şi la aşezarea în poziţie definitivă a pieselor prefabricate grele. [< fr. érecteur].Trimis de LauraGellner, 09.06.2006. Sursa: DNERECTÓR, -OÁRE I. adj., s. m. (muşchi, nerv) care serveşte la ridicarea anumitor organe. II. s. n. maşină de lucru folosită la ridicarea şi aşezarea în poziţie definitivă a pieselor prefabricate grele. (< fr. érecteur)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.