epizoocor

epizoocór adj. m. (sil. -zo-o-), pl. epizoocóri; f. sg. epizoocóră, pl. epizoocóre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



EPIZOOCÓR, -Ă adj. (despre plante) ale cărei seminţe se răspândesc cu ajutorul animalelor, fixându-se pe suprafaţa lor exterioară. (< fr. épizoochore)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN