epistrofă

EPISTRÓFĂ, epistrofe, s.f. Repetiţie a unui cuvânt la sfârşitul unei fraze; epiforă. – Din fr. épistrophe.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



epistrófă s. f. (sil. mf. -stro-) → strofă

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic



EPISTRÓFĂ s.f. 1. (Ret.) Repetiţie a unui cuvânt la sfârşitul unei fraze; epiforă (2) [în DN]. 2. Fel de întoarcere folosit în tactica militară a grecilor. [< fr. épistrofe, gr. epistrophe < epistrephein – a întoarce].

Trimis de LauraGellner, 05.03.2005. Sursa: DN



EPISTRÓFĂ s. f. 1. fel de întoarcere folosit în tactica militară a grecilor. 2. repetiţie a unui cuvânt la sfârşitul unei fraze; epiforă (2). (< fr. épistrophe)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN