episceniu

EPISCÉNIU, episcenii, s.n. Construcţie asemănătoare unui etaj, situată deasupra scenei în teatrul antic. – Din fr. épiscénium.

Trimis de LauraGellner, 13.06.2004. Sursa: DEX '98



episcéniu s. n. (sil. mf. -sce-) [-niu pron. -niu], art. episcéniul; pl. episcénii, art. episcéniile (sil. -ni-i-)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



EPISCÉNIU s.n. Construcţie ca un etaj superior, situată deasupra scenei, în teatrele antice. [pron. -niu. / < fr. épiscénium, lat. episcenium].

Trimis de LauraGellner, 31.05.2006. Sursa: DN



EPISCÉNIU s. n. construcţie ca un etaj superior deasupra scenei, în teatrele antice. (< fr. épiscénium, lat. episcenium)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN