- epigraf
- EPIGRÁF, epigrafe, s.n. Scurt fragment, de obicei dintr-o operă celebră, în versuri sau în proză, pus la începutul unei cărţi sau al unui capitol pentru a indica în mod concis ideea artistică a lucrării sau a capitolului respectiv; moto2. ♦ Scurtă inscripţie pe faţada unei construcţii, a unui monument, a unui edificiu antic etc. – Din fr. épigraphe.Trimis de viomih, 10.05.2004. Sursa: DEX '98EPIGRÁF s. v. moto.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeepigráf s. n. (sil. mf. -graf), pl. epigráfeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficEPIGRÁFepigrafe n. 1) Citat scurt pus la începutul unei opere sau al unui capitol pentru a sublinia ideea principală a scrierii; moto. 2) (la grecii antici) Inscripţie pe faţada unei clădiri sau a unui monument. [Sil. e-pi-graf] /<fr. épigrapheTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXEPIGRÁF s.n. Citat semnificativ pus la începutul unei cărţi, al unui capitol. ♦ Scurtă inscripţie de pe faţada unui edificiu, a unui monument etc. [< fr. epigraphe, cf. gr. epi – deasupra, graphein – a scrie].Trimis de LauraGellner, 31.05.2006. Sursa: DNEPIGRÁF s. n. 1. citat semnificativ pus la începutul unei cărţi, al unui capitol. 2. scurtă inscripţie de pe faţada unui edificiu, a unui monument etc. (< fr. épigraphe)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.