endoecie

endoecíe s. f., art. endoecía, g.-d. endoecíi, art. endoecíei

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ENDOECÍE s.f. (biol.) Folosire a cavităţilor din corpul indivizilor unei specii ca locuinţă de către indivizii altei specii, fără ca între cele două organisme să existe relaţii de parazitism. [pron. -do-e-, gen. -iei. / cf. gr. endon – înăuntru, oikos – casă].

Trimis de LauraGellner, 04.03.2005. Sursa: DN



ENDOECÍE s. f. folosire a cavităţilor din corpul indivizilor unei specii ca locuinţă de către indivizii altei specii, fără ca între cele două organisme să existe relaţii de parazitism. (< endo- + gr. oikos, casă)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN