amenitate

AMENITÁTE s.f. (Franţuzism) Atitudine binevoitoare, amabilitate, politeţe. – După fr. aménité, lat. amoenitas, -atis.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



amenitáte s. f., g.-d. art. amenităţii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



AMENITÁTE s.f. (Rar) Atitudine binevoitoare; amabilitate, politeţe. [cf. fr. aménité, lat. amoenitas – blândeţe].

Trimis de LauraGellner, 04.02.2006. Sursa: DN



AMENITÁTE s. f. atitudine binevoitoare; amabilitate, politeţe. (< fr. aménité, lat. amoenitas)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN