eluare

ELUÁRE, eluări, s.f. Proces de dizolvare şi de separare a substanţelor dintr-o coloană cromatografică fixate pe un mediu absorbant, prin spălarea ei cu eluanţi; eluţiune. [pr.: -lu-a-] – cf. fr. é l u e r .

Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



ELUÁRE s. (chim.) eluţiune.

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



eluáre s. f. (sil. -lu-a-), g.-d. art. eluării (sil. -lu-ă-); pl. eluări

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ELUÁRE s.f. Eluţie. [După fr. élution, engl. elution].

Trimis de LauraGellner, 25.02.2005. Sursa: DN



ELUÁRE s. f. eluţiune. (după fr. élution)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN