elimina

ELIMINÁ, elímin, vb. I. tranz. A îndepărta, a înlătura, a exclude (dintr-o colectivitate, dintr-un ansamblu); spec. a da pe un elev afară din şcoală. ♦ A îndepărta din plămâni aerul (în procesul respiraţiei); a expira (1). – Din fr. éliminer, lat. eliminare.

Trimis de LauraGellner, 12.06.2004. Sursa: DEX '98



A elimina ≠ a primi

Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime



ELIMINÁ vb. 1. v. anula. 2. v. scoate. 3. v. curăţa. 4. a scoate. (A elimina un element dintr-o serie.) 5. v. suprima. 6. a evacua. (A elimina fecale, gaze.) 7. v. exclude. 8. v. înlătura.

Trimis de siveco, 22.11.2008. Sursa: Sinonime



eliminá vb., ind. prez. 1 sg. elímin, 3 sg. şi pl. elímină

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A ELIMINÁ elímin tranz. 1) (substanţe, materii, alternative etc.) A îndepărta printr-o selecţie. 2) A da afară; a nu admite; a exclude. elimina un elev din şcoală. 3) A face să nu mai existe; a suprima; a lichida. elimina dificultăţile. elimina o necunoscută. /<fr. éliminer, lat. eliminare

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



ELIMINÁ vb. I. tr. A scoate, a îndepărta, a înlătura; (spec.) a da afară din şcoală. [P.i. elímin, 3,6 -nă. / < fr. éliminer, it., lat. eliminare].

Trimis de LauraGellner, 29.05.2006. Sursa: DN



ELIMINÁ vb. tr. a scoate, a îndepărta, a înlătura; (spec.) a da afară din şcoală. (< fr. éliminer, lat. eliminare)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN