- electronic
- ELECTRÓNIC, -Ă, electronici, -ce, adj., s.f. 1. adj. Care aparţine electronilor sau electronicii, privitor la electroni sau la electronică. 2. s.f. Ştiinţă care studiază fenomenele legate de mişcarea în diferite medii a particulelor încărcate electric, interacţiunea dintre aceste particule, producerea lor etc., precum şi construcţia şi studiul dispozitivelor şi aparatelor care funcţionează pe baza acestor fenomene. ♦ Ramură a tehnicii care se ocupă cu producerea dispozitivelor, aparatelor etc. electronice (1). – Din fr. électronique.Trimis de RACAI, 14.07.2006. Sursa: DEX '98electrónic adj. m., pl. electrónici; f. sg. electrónică, pl. electróniceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficELECTRÓNI//C electroniccă (electronicci, electronicce) 1) Care ţine de electroni; propriu electronilor. Fizică electroniccă. 2) Care ţine de electronică; bazat pe electronică. Microscop electronic. Calculator electronic. /<fr. électroniqueTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXELECTRÓNIC, -Ă adj. Referitor la electroni, la electronică. [< fr. électronique].Trimis de LauraGellner, 28.05.2006. Sursa: DNELECTRÓNIC, -Ă I. adj. 1. referitor la electroni(că). 2. care funcţionează după legile electronicii. o muzică electronică = muzică cu ajutorul generatoarelor de sunete electronice. II. s. f. 1. ştiinţă care studiază fenomenele legate de mişcarea electronilor şi ionilor în diferite medii. 2. ramură a electrotehnicii care se ocupă cu producerea dispozitivelor şi aparatelor electronice. (< fr. électronique)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.