- electromagnet
- ELECTROMAGNÉT, electromagneţi, s.m. Bucată de oţel care capătă proprietăţi magnetice când, printr-un fir metalic care o înfăşoară, trece un curent electric. ♦ Corp feromagnetic magnetizat temporar. – Din germ. Elektromagnet.Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX '98electromagnét s. m., pl. electromagnéţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficELECTROMAGNÉ//T electromagnetţi m. Bucată de fier moale care se magnetizează sub influenţa unui curent electric. /<germ. ElektromagnetTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXELECTROMAGNÉT s.m. Bucată de fier moale înfăşurată într-un fir care capătă proprietăţi magnetice sub influenţa unui curent electric care străbate acel fir. [cf. germ. Elektromagnet].Trimis de LauraGellner, 28.05.2006. Sursa: DNELECTROMAGNÉT s. m. 1. corp feromagnetic magnetizat temporar sub acţiunea unor curenţi electrici de conducţie. 2. aparat electric format dintr-un miez feromagnetic înfăşurat într-un fir, care îl magnetizează temporar sub acţiunea curenţilor electrici ce străbat acel fir. (< germ. Elektromagnet)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.