egalizator

EGALIZATÓR, -OÁRE, egalizatori, -oare, adj., s.n. 1. adj. Care egalizează, care produce sau determină egalizarea. 2. s.n. Produs chimic care se adaugă în băile de vopsire pentru dispersarea, mărirea vitezei de pătrundere şi fixarea colorantului. 3. s.n. Dispozitiv care reglează presiunea într-o conductă. – Din fr. égalisateur.

Trimis de LauraGellner, 10.06.2004. Sursa: DEX '98



egalizatór adj. m., pl. egalizatóri; f. sg. şi pl. egalizatoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



egalizatór s. n., pl. egalizatoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



EGALIZAT//ÓR¹ egalizatoroáre (egalizatoróri, egalizatoroáre) Care egalizează. /<fr. égalisateur

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



EGALIZAT//ÓR² egalizatoroáre n. 1) Aparat care egalizează (valorile unor fenomene variabile). 2) Substanţă chimică folosită pentru egalizarea coloranţilor în soluţie. /<fr. égalisateur

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



EGALIZATÓR, -OÁRE adj. Care egalizează. // s.m. 1. Amestec de răşină folosit în vopsitorie la netezirea şi la obţinerea unui luciu superior al peliculelor (2). ♦ Substanţă folosită pentru a uşura pătrunderea unui colorant în ţesătură. 2. Dispozitiv care reglează presiunea într-o conductă. [cf. fr. égaliseur].

Trimis de LauraGellner, 28.05.2006. Sursa: DN



EGALIZATÓR, -OÁRE I. adj. care egalizează. II. s.n. 1. amestec de răşină folosit în vopsitorie la netezirea şi la obţinerea unui luciu superior al peliculelor (2). 2. produs chimic cu proprietăţi de egalizare (3) a coloranţilor. 3. dispozitiv care reglează presiunea apei, a aburilor într-o conductă. 4. aparat electronic care permite, cu ajutorul unor filtre, obţinerea calităţii maxime la înregistrare sau la redare a unui casetofon. (< fr. égalisateur, /II/ égaliseur, /II, 4/ engl. equalizing)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN