ecluză

ECLÚZĂ, ecluze, s.f. Construcţie hidrotehnică specială, executată pe traseul unei căi navigabile, care permite trecerea navelor dintr-o porţiune a traseului cu nivel de apă mai ridicat în altă porţiune cu nivel de apă mai scăzut şi invers. ♢ Ecluză de salvare = cameră metalică, de formă tronconică, montată pe corpul unui submarin, care permite ieşirea echipajului în caz de naufragiu fără inundarea submarinului. – Din fr. écuse.

Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX '98



eclúză s. f. (sil. -clu-), g.-d. art. eclúzei; pl. eclúze

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ECLÚZ//Ă ecluzăe f. Construcţie hidrotehnică pentru trecerea navelor pe un râu sau canal de la un nivel la altul. [G.-D. ecluzei; Sil. e-clu-] /<fr. écluse

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



ECLÚZĂ s.f. Lucrare executată pe cursul unui râu, pe un canal etc. pentru a permite trecerea navelor de la un nivel al apei la alt nivel; stăvilar. [< fr. écluse].

Trimis de LauraGellner, 25.02.2005. Sursa: DN



ECLÚZĂ s. f. 1. construcţie hidrotehnică amplasată pe o cale navigabilă, care permite trecerea navelor de la un nivel al apei la altul; stăvilar. 2. cameră metalică etanşă, presurizată, la partea superioară a unui cheson, destinată intrării şi ieşirii personalului sau materialelor; campană (2). ♢ cameră care permite ieşirea echipajului dintr-un submarin, sub apă, fără inundarea acestuia. 3. compartiment special, cu etanşeizare comandată, al unei nave spaţiale, destinat ieşirii cosmonauţilor în spaţiul cosmic. (< fr. écluse)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN