eclator

ECLATÓR, eclatoare, s.n. Aparat electric folosit pentru măsurarea tensiunilor înalte, format din doi electrozi între care se produce o descărcare electrică dacă tensiunea dintre ei depăşeşte o anumită valoare. – Din fr. éclateur.

Trimis de biholarr, 21.07.2004. Sursa: DEX '98



eclatór s. n. (sil. -cla-), pl. eclatoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ECLAT//ÓR eclatoroáre n. Dispozitiv electrotehnic folosit pentru protecţia instalaţiilor electrice contra supratensiunilor. /<fr. éclateur

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



ECLATÓR s.n. Aparat care produce scânteia electrică la aparatele de telegrafie fără fir. [< fr. éclateur].

Trimis de LauraGellner, 25.02.2005. Sursa: DN



ECLATÓR s. n. aparat electric pentru măsurarea tensiunilor înalte, pentru protecţie contra supratensiunilor în reţelele de transport a energiei electrice etc. (< fr. éclateur)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN