echivala

ECHIVALÁ, echivaléz, vb. I. intranz. şi tranz. A avea sau a face să aibă aceeaşi valoare cu altceva sau cu altcineva; a fi sau a face să fie egal. ♦ A face echivalarea (2). – Din fr. équivaloir, lat. aequivalere.

Trimis de LauraGellner, 10.06.2004. Sursa: DEX '98



echivalá vb., ind. prez. 1 sg. echivaléz, 3 sg. şi pl. echivaleáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A ECHIVAL//Á echivalaéz 1. tranz. A face să fie egal. 2. intranz. A fi egal; a avea valoare identică. /<fr. équivaloir, lat. aequivalere

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



ECHIVALÁ vb. I. intr. A fi egal, a avea o valoare egală cu ceva. ♦ tr. (p. ext.) A traduce. ♦ tr. A face (ca o diplomă, un examen etc.) să aibă aceeaşi valoare cu altul (din altă ţară, provenit din altă parte etc.). [cf. fr. équivaloir, it. equivalere, lat. aequivalere < aequus – egal, valere – a valora].

Trimis de LauraGellner, 25.02.2005. Sursa: DN



ECHIVALÁ vb. I. intr. a fi egal, a avea o valoare egală cu ceva. II. tr. 1. a traduce. 2. a recunoaşte valabilitatea unor studii, examene sau diplome obţinute în cadrul unei şcoli de alt tip ori în străinătate. (< fr. équivaloir, lat. aequivalere)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN