- echinocţiu
- ECHINÓCŢIU, echinocţii, s.n. Fiecare dintre cele două momente ale anului (în jurul lui 21 martie şi 23 septembrie), când ziua este egală cu noaptea. [var.: echinóx, echinoxuri s.n.] – Din lat. aequinoctium, fr. équinoxe.Trimis de toknowro, 22.09.2003. Sursa: DEX '98echinócţiu s. n. [-ţiu pron. -ţiu], art. echinócţiul; pl. echinócţii, art. echinócţiile (sil. -ţi-i-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficECHINÓCŢI//U echinocţiui n. Fiecare dintre cele două date ale anului (21 martie şi 23 septembrie), când ziua este egală cu noaptea. echinocţiu de primăvară. echinocţiu de toamnă. [Sil. e-chi-noc-ţiu] /<lat. aequinoctium, fr. équinoxeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXECHINÓCŢIU s.n. Fiecare dintre cele două momente ale anului (21 martie şi 23 septembrie) când Soarele se află pe traiectoria ecuatorului celest şi când ziua este egală cu noaptea. [var. echinox, echinopţiu s.n. / cf. fr. équinoxe, lat. aequinoctium < aequus – egal, nox – noapte].Trimis de LauraGellner, 25.02.2005. Sursa: DNECHINÓCŢIU s. n. fiecare dintre cele două momente ale anului (21 martie şi 23 septembrie), în care Soarele se află pe traiectoria ecuatorului celest şi când ziua este egală cu noaptea. (< lat. aequinoctium, fr. équinoxe)Trimis de raduborza, 16.03.2008. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.