- echilibristică
- ECHILIBRÍSTICĂ s.f. 1. Arta de a-şi păstra echilibrul în diferite poziţii sau mişcări dificile ale corpului; număr de circ al echilibristului. 2. fig. capacitatea de a se strecura cu îndemânare printre situaţii dificile; totalitatea eforturilor şi mijloacelor întrebuinţate pentru a ieşi dintr-o situaţie dificilă. – Din echilibrist. cf. germ. E q u i l i b r i s t i k.Trimis de toknowro, 13.09.2007. Sursa: DEX '98echilibrístică s. f. (sil. -bris-), g.-d. art. echilibrísticiiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficECHILIBRÍSTICĂ f. 1) Arta de a-şi păstra echilibrul în situaţii neobişnuite. 2) fig. peior. Posibilitatea de a se descurca uşor în situaţii dificile; totalitate a acţiunilor şi mijloacelor folosite în acest scop. [G.-D. echilibristicii; Sil. -li-bris-] /Din echilibristTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXECHILIBRÍSTICĂ s.f. Menţinerea echilibrului corpului în poziţii dificile; arta, îndemânarea de a face acest lucru. ♦ (fig.; adesea peior.) Arta de a se descurca uşor în situaţii dificile; totalitatea acţiunilor, a sforţărilor şi a mijloacelor întrebuinţate pentru a ieşi dintr-o situaţie grea. [cf. germ. Equilibristik].Trimis de LauraGellner, 27.05.2006. Sursa: DNECHILIBRÍSTICĂ s. f. 1. menţinere a echilibrului corpului în poziţii dificile; arta, îndemânarea de a face acest lucru. 2. (fig.) arta de a se descurca uşor în situaţii dificile. (< germ. Equilibristik)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.