duruitură

duruitură
DURUITÚRĂ, duruituri, s.f. Duruit. [pr.: -ru-i-] – Durui + suf. -tură.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

duruitúră s. f., g.-d. art. duruitúrii; pl. duruitúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • duruit — DURUÍT, dăruituri, s.n. Faptul de a durui; zgomot produs de ceva care duruie; huruit, huruitură, duruitură. – v. durui. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DURUÍT s. v. huruitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • durăit — DURĂÍT s.n. Faptul de a durăi; zgomot produs de un obiect care durăie; huruitură, duruitură. – v. durăi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DURĂÍT s. v. huruitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  durăít s. n.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”