duruire

DURUÍRE, duruiri, s.f. Acţiunea de a durui şi rezultatul ei. – v. durui.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



duruíre s. f., g.-d. art. duruírii; pl. duruíri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic