- dubitativ
- DUBITATÍV, -Ă, dubitativi, -e, adj. (Despre propoziţii) Care exprimă o îndoială, o nehotărâre, o nesiguranţă, o posibilitate sau o bănuială. – Din fr. dubitatif, lat. dubitativus.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98dubitatív adj. m., pl. dubitatívi; f. sg. dubitatívă, pl. dubitatíveTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDUBITATÍV dubitativă (dubitativi, dubitative) Care exprimă o îndoială, o nehotărâre etc. /<fr. dubidatif, lat. dubitativusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDUBITATÍV, -Ă adj. Care exprimă o îndoială, un dubiu. ♢ Propoziţie dubitativă (şi s.f.) = propoziţie care exprimă o îndoială, o nehotărâre, o nesiguranţă sau o bănuială. [cf. lat. dubitativus, fr. dubitatif].Trimis de LauraGellner, 21.05.2006. Sursa: DNDUBITATÍV, -Ă adj. care exprimă o îndoială, un dubiu. o propoziţie dubitativă (şi s. f.) = propoziţie care exprimă o îndoială, o nehotărâre, o nesiguranţă sau o bănuială cu privire la o acţiune. (< fr. dubitatif, lat. dubitativus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.