- drupă
- DRÚPĂ, drupe, s.f. Tip de fruct cărnos şi zemos cu un singur sâmbure (ca vişina, piersica, pruna etc.). – fr. drupe (lat. lit. drupa)Trimis de cornel, 29.01.2004. Sursa: DLRMDRÚPĂ, drupe, s.f. Tip de fruct cu mezocarpul cărnos (şi zemos) şi cu endocarpul format dintr-un singur sâmbure. – Din fr. drupe, lat. drupa.Trimis de oprocopiuc, 19.06.2004. Sursa: DEX '98drúpă s. f., g.-d. art. drúpei; pl. drúpeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDRÚP//Ă drupăe f. bot. Tip de fruct cărnos cu un singur sâmbure tare (reprezentanţi: caisa, pruna, măslina). /<fr. drupe, lat. drupaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDRÚPĂ s.f. Tip de fruct cărnos şi zemos care are un singur sâmbure. [cf. fr. drupe, lat. drupa – măslină].Trimis de LauraGellner, 21.05.2006. Sursa: DNDRÚPĂ s. f. fruct indehiscent cărnos şi zemos, cu un singur sâmbure. (< fr. drupe, lat. drupa)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.