- drapa
- DRAPÁ, drapez, vb. I. 1. tranz. A împodobi sau a acoperi o fereastră, o uşă etc. cu o draperie; a acoperi un perete, o mobilă etc. cu stofă aranjată în cute. ♦ A aranja un obiect de îmbrăcăminte în cute dispuse artistic. 2. tranz. şi refl. A (se) îmbrăca cu un veşmânt larg care cade în falduri. – Din fr. draper.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98DRAPÁ vb. a cuta. (A drapa un material textil.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimedrapá vb., ind. prez. 1 sg. drapéz, 3 sg. şi pl. drapeázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA DRAP//Á drapaéz tranz. 1) (ferestre, uşi) A prevedea cu o draperie. 2) (pereţi, mobile) A acoperi cu stofă aranjată în pliuri. 3) (elemente vestimentare) A prevedea cu pliuri dispuse artistic. 4) (gersoane) A face să se drapeze. /<fr. draperTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE DRAP//Á mă drapaéz intranz. A se îmbrăca cu un veşmânt larg, asemănător cu o draperie. /<fr. draperTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDRAPÁ vb. I. 1. tr. A acoperi, a împodobi cu o draperie. ♦ A dispune o stofă în formă de draperie. 2. tr., refl. A (se) îmbrăca într-un veşmânt larg, cu falduri. ♦ tr. (fig.) A acoperi, a camufla ceva. [< fr. draper].Trimis de LauraGellner, 21.05.2006. Sursa: DNdrapá (drapéz, drapát), vb. – A potrivi, a aranja o haină îmbrăcată. fr. draper, de la drap "postav". – Der. drapel, s.n., din fr. drapeau, pe baza paralelismului anneauinel; draperie, s.f., din fr. draperie.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DERDRAPÁ vb. I. tr. 1. a acoperi, a împodobi cu o draperie. ♢ a dispune o stofă în formă de draperie. ♢ a reda un veşmânt (în pictură şi sculptură). 2. (fig.) a acoperi, a camufla ceva. II. tr. refl. a (se) îmbrăca într-un veşmânt larg, cu falduri. (< fr. draper)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.