- alveolar
- ALVEOLÁR, -Ă, alveolari, -e, adj. 1. Care aparţine alveolelor dentare, referitor la alveole. ♢ Consoană alveolară (şi substantivat, f.) = consoană articulată cu limba la nivelul alveolelor dinţilor de sus. 2. Care are alveole (2). [pr.: -ve-o-] – Din fr. alvéolaire.Trimis de ana_zecheru, 19.03.2003. Sursa: DEX '98alveolár adj. m. (sil. -ve-o-), pl. alveolári; f. sg. alveoláră, pl. alveoláreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficALVEOLÁR alveolară (alveolari, alveolare) Care ţine de alveolele dentare; propriu alveolelor dentare. Nervi alveolari. Consoană alveolară. [Sil. -ve-o-] /<fr. alvéolaireTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXALVEOLÁR, -Ă adj. Referitor la alveole, cu alveole. ♢ Consoană alveolară (şi s.f.) = consoană articulată cu limba la nivelul alveolelor dinţilor de sus. [cf. fr. alvéolaire].Trimis de LauraGellner, 27.02.2006. Sursa: DNALVEOLÁR, -Ă adj. referitor la alveole; cu alveole. ♢ (despre un fenomen) articulat la nivelul alveolelor dinţilor superiori. (< fr. alvéolaire)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.