dodecaedric

DODECAÉDRIC, -Ă, dodecaedrici, -ce, adj. De dodecaedru, privitor la dodecaedru, care formează un dodecaedru. – Din fr. dodécaédrique.

Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



dodecaédric adj. m. (sil. -e-dric), pl. dodecaédrici; f. sg. dodecaédrică, pl. dodecaédrice

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



DODECAÉDRI//C dodecaedriccă (dodecaedricci, dodecaedricce) Care ţine de dodecaedru; propriu dodecaedrului. Figură dodecaedriccă. /<fr. dodécaédrique

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



DODECAÉDRIC, -Ă adj. De dodecaedru, referitor la dodecaedru. [pron. -ca-e-. / < fr. dodécaédrique].

Trimis de LauraGellner, 20.05.2006. Sursa: DN